Joc intelectual „LG – evrica”

Joc intelectual  „LG – evrica”

Scopul

-         dezvoltarea, aprofundarea şi generalizarea cunoştinţelor elevilor în chimie

-         dezvoltarea gândirii logice şi algoritmice a elevilor, lucrului elevilor în grup şi individual

-         dezvoltarea interesului elevilor în ştiinţele chimice

-         educarea în elevi a individualităţii de-aşi exprima opiniile şi să le argumenteze

-         întărirea dragostei elevilor faţă de mediul înconjurător.

Oformarea scenei. În centrul – denumirea jocului intelectual „ LG – evrica”, sistemul periodic al elementelor chimice.

Desfăşurarea măsurii extraşcolare

1.     Bună ziua dragi prieteni, stimaţi oaspeţi! Suntem bucuroşi să vă invităm la joaca intelectuală  „LG – evrica”, consacrată ştiinţei – chimia.

Astăzi  ne-am adunat aici ca să raspundem la întebarea  " Elevii clasei a 9-a sunt destoinici de a fi numiţi gimnazişti ai aşa numitei ţări "Chimia? Este o ţară antică şi magică, care păstrează o mulţime de mistere. Multe din ele n-au putut fi ghicite nici de un om! Numai celor mai deştepţi şi mai iscusiţi, dibaci, această ţară le deschide misterele sale. Aşadar, să începem!

Câte cărţi şi poveşti noi am citit cu voi în care zânele bune şi magii puternici săvârşesc uimitoare minuni! Însă citind povestea până la capăt şi închizând cartea parcă într-o clipă dispar magii, iar de la minuni ne rămân numai amintiri. Doar în viaţă nimeni încă n-a întâlnit magi,  n-a vorbit cu ei. Oare minuni în viaţă nu există? Mi se pare că nu! Oamenii singuri crează minuni. Însa ei se obişnuiesc cu ele şi încetează să mai vadă vreo minune.

Ştiinţa – cu adevărat e fermecătoarea zilelor noastre. Şi dacă de vorbit despre minuni printre toate ştiinţele cunoscute se evedenţiază mai ales chimia. Nu în zădar e numită bună fermecătoare. Ea ajută omului să dobândească metale din minereuri, din materie primă – substanţe mai minunate şi miraculoase decît altele. Ea dă naştere la sute şi mii de substanţe care nici nu se întâlnesc în natură cu proprietăţi folositoare şi importante. Ea transformă petrolul în cauciuc şi benzen, gazul – în ţesuturi, cărbune în parfumuri, coloranţi şi preparate medicamentale. Chimia ne hrăneşte, ne încalţă şi ne îmbracă. Fiecare om, fără să-şi deie seama în fiecare zi efectuează reacţii chimice, foloseşte diferiţi detergenţi, aprinde gazul în pregătirea bucatelor ş.a. Dar şi însuşi organismul uman este o fabrică producătoare de reacţii chimice, care au loc în fiecare zi.

Tot ceea ce se petrece în organismul nostru e chimia, până gândurile noastre sunt reacţii chimice. Simplul fapt că respirăm, înseamnă chimie.

Haideţi să invităm jucătorii noştri. (melodie)

2.     Întâlniţi jucătorii noştri.

Iată al nostru „fond de aur”, ai nostri destepti si destepte, participanţiiconcursului de astăzi.

              Prezentam:

1. Ignatiuc Ion – întotdeauna vrea sa-şi atinga scopul. Iubeşte mereu invingător sa fie. Iar pierderea cu destoinicie o intâlneşte.

Deviza:

Ca halogeni sunt activ.

Şi foarte iniţiativ

Ca metal alcalin pentru corpul sănătos – sunt foarte periculos.

2.     Gauca Constantin– crede că în viaţă totul e uşor, însă foarte mult trebuie de rezolvat.           

Deviza:

Marele Mendeleev este idolul meu. El demult a cucerit  lumea ştiinţifică. Şi pentru mine întodeauna străluceşte ca lumina soarelui legea lui Mendeleev!

3.     Maria Axenciuc – e bună, încrezută în sine, crede că zâmbetul şi bucuria o vor ajuta în viaţă.

Deviza:

Ca aurul să strălucesc aş vrea

Ca iodul să le ajut

Cu binele să mă conectez

Să nu mă descompun de la greutăţi.

4.     Grenic Paraschiva – traieşte cu bucurie în viaţă şi crede că principalul nu e numai să fii învingător, dar principalul să fii participant la un concurs înteresant.

5.     Deviza:                 Ca aurul                                

Ca  argintul griu să fiu                               

Bacteriile să le înving

Pentru curăţenie mă lupt

Ideal în viaţă mă găsiţi.

6.     Grosu Alina – e o fata isteaţă, nici când nu se pierde în faţa greutaţilor, totdeauna crede căci din orice situaţie este numaidecat o ieşire!

Deviza:

Pentru a spune ceva despre mine

Eu personal nu îndrăznesc

Specific e caracterul meu

Ca chimist aşi spune sunt „Amfoteră”

7.     Marina G. – traieşte mândră cu capul ridicat spre cunoştinţe, nici când nu  se abate de la ţelul pus în faţă, depune în el tot sufletul, sporul şi chiar viaţa.

Deviza:

Eu nu mă pierd când cad la greu

Cu pelicula de protecţie mă înfăşurez

Ca oxid de aluminiu strălucesc

Şi foarte tare mă mândresc.

Înainte de a începe jocul propun ca participanţii noştri să depună jurământul.

Jurăm cinstit să concurăm

Să cautăm, să luptăm, să nu cedăm!

De greutăţi  să nu ne oxidăm,

Coroziei să nu ne dăm,

Activitatea fluorului să  manifestăm şi cationi s-acumulăm,

Să nu ne descompunem noi jurăm, şi de substituţie frică să nu avem.

Cel mai tare înainte să meargă, Drapelul chimiei din mîini să nu – i cadă.

Ale noastre cunoştinţele ne demonstrăm, de concurenţi nu ne înspăimântăm.

Tăria  sufletului ca un diamant să nu ne părăsească în lupta de azi.

Jurăm să nu avem nici o lacrimă pe obraz!

Jurăm, jurăm, jurăm!

Din partea noastră vă dorim:

Dispoziţie bună – stimul valoros în luptă să aveţi.

Dorinţa de a învinge să vă însoţească mereu

Să puteţi destoinic să învingeţi, dar să stimaţi şi pe alţi biruitori

Nu vă oxidaţi cînd perdeţi şi nu vă faceţi inimă rea

Dispoziţia negativă să o neutralizaţi şi ionul pozitiv cu voi să luaţi

În soluţia victoriei să vă adînciţi dar în laudă să nu vă înecaţi

Stăruiţivă ca în furtuna solventului să găsiţi ionii biruitorului

Sufletul în luptă să nu ruginească, de toate greutăţile să vă ocrotească

Pentru victorie puteri nu jeliţi, disociaţivă în cationi de bunătate şi anioni de amabilitate.

Şi  principalul crede tu!

          Faima Ucrainei vei îmbogăţi

Astăzi la şcoală elev eşti tu

Iar mîine în ţară chimist vei fi.

Şi pentru a fi corectă concurenţă

Am ales judecători de onoare

Să privim cu dumneavoastră, prietini.

Cine va fi onorate în acest circuit

În juriu vor fi:

Haideţi să începem joaca noastră.

   Mai întâi de toate trebuie de constat în care ordine vor participa elevii. Pentru aceasta stimaţi elevi vom rezolva o însărcinare. De curajul vostru şi depinde ordinea alegerii temei a concursului următor.

Acum să începem primul concurs.Vă dorim succes.

Deci primul concurs „Descifrarea”.

Această codare v-au trimis colegii voştri. Modul de codare e contemporan – aceasta este un mesaj. Numărătorul este o cifră după care găsim litera în telefonul mobil, iar numitorul – numărul de rând a literii în telefon.

2 abc	3 def	4 ghi
5 jkl	6 mno	7 pqrs
8 tuv	9 wxyz

Răspuns:

Chimia – ştiinţa despre substanţe.

2/3, 4/2, 4/3, 6/1, 4/3, 2/1

  c    h      i      m     i     a

7/4, 8/1, 4/3, 4/3, 6/2, 8/1, 2/1

  ş     t      i      i      n     ţ      a

3/1, 3/2, 7/4, 7/1, 7/3, 3/2

  d     e     s     p      r     e

7/4, 8/2, 2/2, 7/4, 8/1, 2/1, 6/2, 8/1, 3/2

  s     u     b     s      t      a     n     ţ      e

 Deci, Elevii vor participa în aşa ordine:

Următorul concurs – „Tema preferată”

Fiecare din voi trebue să-şi aleagă tema care este mai pe plac şi să deie răspuns la 7 întrebări. Dacă veţi da răspunsul corect la toate întrebările, veţi obţine bonus de 3 puncte, de aceea numărul maximal de puncte pentru acest concurs este 10 puncte.

               Tema: „Acizii”                         

1.     Formula acidului ortofosforic (H3PO4)

2.     Care acid se conţine în sucul gastric? (HCl)

3.     Cum se numeşte reacţia dintre acid şi bază? (Reacţie de neutralizare)

4.     Ce culoare are fenolftalina în acizi? (Este incoloră)

5.     Care acid noi îl bem deseori? (Acid carbonic)

6.     Cum se numesc substanţe ce schimbă culoarea sa în soluţiile alcaliilor şi acizilor? (Indicatori)

7.     Numiţi acizii neoxigenaţi (HCl, HBr, HI, H2S...)

     Tema: „Metalele”                     

1.     Sulful este metal sau nemetal? (Nemetal)

2.     Care metal are cea mai mare temperatură de topire? (Wolframul, 3380 C)

3.     Cel mai greu metal? (Osmiul, ρ = 22,6 g/cm³)

4.     Unicul metal lichid (Mercur)

5.     Metal care are proprietăţi antibacteriale? (Argint)

6.     Metal ce fuge pe apă? (Sodiul)

7.     Metal scump care primul a fost cunoscut de către omenirea? (Aur)

Tema: „Sistemul periodic”

1.     Anii de viaţă ale lui D. I. Mendeleev? (1834-1907)

2.     Care zi este considerată ziua descoperirii legii periodicităţii? (Luni, 17 februarie 1869 sau după stilul nou 1 martie 1869)

3.     Numărul de elemente ce intră în componenţa perioadei a IV? (18)

4.     Particule care ntră în componenţa nucleilor atomilor în afară de protoni? (Neutroni)

5.     Forma orbitalei – p? (Halteră)

6.     Ce elemente predomină în sistemul periodic – metale sau nemetale? (Metale)

Tema: „Surpriză”

OXIGENUL:

         Eu gazul vieţii mă numesc şi peste toţi plutesc,

         Mîngâi obrazul Terrei şi-n apă mă găsesc

         In tot ce vă-nconjoară, în piatră, în pământ

         În aer, plante, hrană eu jumatate sunt

         Oxizi, acizi si săruri sunt fiii mei creaţi

Din oxidari sau arderi, produşii rezultaţi

Nimic nu se compară cu rolul meu vital,

În sănătatea lumii, sunt punctul principal.

CARBONUL:

         Am fost scos din întuneric s-aduc lumină-n jur

         În coroanele regale pun sclipiri de diamant

         Duc în mine taina lumii împletind ca într-un lanţ

         AND-ul, fir al vieţii ce te scoate din neam

Creion, petrolul, dioxidul de carbon

         Calcarul, carbidul, smoala, ambalajul de carton

Au din mine fiecare, şi mai mult şi mai puţin

Le dau forma şi culoare, şi pe-al meu schelet le ţin.

FOSFORUL:     

         Sunt cel mai colorat dintre voi toate

Alb, rosu, negru, violet mai rar                

Şi fără mine, viaţa nu se poate

Caci eu v-aduc sclipirea mintii-n dar

Ca oasele să se-ntărească

Şi părul sănătos să crească

Voi sfatul meu să-l urmaţi

La masă peşte să mâncaţi

Când un chibrit îl scăpăraţi

Eu sunt aici, să nu uitaţi!

HIDROGENUL:

         Nu mă vede nimeni singur, sunt discret, dar peste tot

         În acizi, în apa, baze, oriunde am un loc

         Sunt un gaz uşor dar forţa am cât să înalt spre cer

         Şi balonul şi racheta purtând tone de oţel

         Trec prin tot ce mă-nconjoară, «difuzez eu vreau sa spun»

         Sunt de bază-n lumea vie, cu Carbonu-s frate bun

         Cel mai mic din toţi atomii, între fraţii mei mai mari

         Sunt şi-n bomba ce distruge, şi-n lumina celor tari.

SULFUL:

         Nu sunt iubit de oameni, de-aceea-mi spun pucioasă

Dar eu vă spun că nu, aroma nu contează!

Am fost scos la lumină cand trebuiau s-apară

Chibritul şi cu tunul, apărător de ţară

In vitriol, el, omul, m-a transformat uşor

Să-i fiu în multe lucruri, acidul de-ajutor

Şi ca să fac o glumă, şi tot pe seama mea

De râie eu vă scap, de-o să aveţi cumva!

SILICIUL:

         Vi se pare că sunt nisipul fin, banal

         Lipsit de importanţă, adesea luat de val

         Până-ntr-o  bună zi, când, dintr-o întâmplare

         Am fost topit de foc şi-am strălucit la soare

         Şi sticlă m-am numit apoi, şi altfel m-aţi privit

         Când din banală piatră, puteri noi am primit

         Caci, fără procesoare, fără calculatoare

         Nu poţi să te descurci în lumea asta mare.

CLORUL:

         Uşor mă recunoşti, sunt gazul colorat

         În verde şi-aduc răul, din mână de-s scăpat

         Dar folosit temeinic de omul priceput

         Pot face numai bine, la multe îl ajut

         Aţi auzit de plastic, banalul aruncat?

         Cu grija adunaţi-l sa fie reciclat

Eu mă găsesc în sare şi-aduc gust în bucate

În ape minerale, în marile sarate.

                Tema: „Soluţiile”                               

1.     Savanţii consideră că dacă n-ar exista această simetricitate, atunci apa fierbea la 70ºC şi îngheţa la -90º? (Dipol)

2.     Soluţiile sau topiturile ce conduc curent electric? (Electroliţi)

3.     De ce soluţia de sare de bucătărie conduce curent electric, iar soluţia de zahăr – nu? (Soluţia de zahăr nu este electrolit)

4.     Disociază oare în soluţie sulfat de bariu? (Nu)

5.     Cristalohidraţii cărei sări se numesc sarea Glauber? (Sulfat de natriu)

6.     Ce fel de electrolit după putere e apa? (Slab)

7.     Cum se numeşte soluţia în care e dizolvată o cantitate mare de substanţă? (Concentrat)

Tema: „Savanţi chimişti”

1.     Savantul german care prima dată a încercat să alcătuească sistemul periodic amplasând elementele conform creţterii maselor lor atomice? (Lotar Măier)

2.     Autorul legii periodice şi a sistemului de elemente chimice? (D.I. Mendeleev)

3.     Fizicianul care a propus modelul nuclear al structurii atomului? (Ernest Rezerfort)

4.     Fizic şi chimic suedez, autorul teoriei disociaţiei electrolitice? (Svante Avgust Arenius)

5.     Savantul rus şi ucrainean care a alcătuit seria activităţii metalelor? (Bechetul)

6.     Chimistul francez careeăperimental a dovedit compoziţia aerului? (Antuan Loran Lavuaze)

7.     Chimistul italian care a descoperit unul din legile gazoase cu numele lui e numită una din constantele fizice? (Avogadro)

6.     Următorul concurs se numeşte: „Cel mai bun orator”. Jucătorii trebuie să-şi expune părerile sale la tema: „Căile de înlăturare a poluării satului natal”. Pentru acest concurs – 5 puncte.

Să încercăm să descoperim împreună câteva din “misterele” chimiei – ştiinţă cu ajutorul căreia oamenii au reuşit să realizeze poate cele mai spectaculoase şi mai incredibile minuni. Deci, să vedem talentul fiecărui concursant.

         Unele fenomene naturale pot fi reproduse în laborator şi  dacă nu sunteţi atenţi aţi putea crede că sunt vrăjitorii.

         Ştiţi care este adevărul despre foc? Dacă nu vă spun eu că focul este cunoscut încă din cele mai vechi timpuri, fiind observat pentru prima oară în momentul în care unii pomi erau trăsniţi. Ca metodă de aprindere se folosea ciocnirea a două pietre care producea  o scânteie. Astăzi ştim cu toţii cum se aprinde focul! Eu o să vă demonstrez că pot aprinde focul doar “vrăjind” o baghetă de sticlă.

·       Aprinderea spontană

Descrierea experimentului

          Într-o capsulă se realizează un amestec de KMnO₄ şi H₂SO₄ concentrat. Se introduce bagheta în amestec şi apoi se atinge fitilul unei spirtiere cu alcool. Fitilul se va aprinde spontan.

Care este explicaţia?

Bagheta a fost introdusă într-un amestec format din două substanţe

( permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat) care au provocat aprinderea focului substanţei.

 Eu o să vă arat că pot face ca focul să stea pe apă şi în acelaşi timp să transform apa în vin. Atenţie!

Foc pe apă sau transformarea apei în vin

Descrierea experimentului

Într-un cristalizor cu apă şi câteva picături de fenolftaleină se introduce o bucăţică de sodiu sau potasiu metalic aşezată pe hârtie de filtru. Se acoperă cristalizorul cu o pâlnie de sticlă.

      Sunteţi curioşi cum am reuşit? Foarte simplu! Datorită cunoştinţelor acumulate la orele de chimie şi folosind o substanţă numită sodiu metalic, care în contact cu aerul se aprinde, iar cu apa (in care s-a adăugat in prealabil fenolftaleina)formează o substanţă numită hidroxid de sodiu care schimbă culoarea  lichidului din vas.

Cu ajutorul chimiei putem reproduce unele fenomene naturale spectaculoase

·       Vulcanul chimic

         .

Descrierea experimentului

Pe o sită de azbest se pun câteva grame (cca. 10g) de bicromat de amoniu. Beţe de chibrit aprinse (1-2 poate mai multe) se înfig în grămăjoară de la bază spre vârf. Bicromatul se descompune sub influenţa căldurii băţului de chibrit dând impresia unei erupţii  vulcanice.

·        Focul rece

Eu o să demonstrez că:

O batistă poate rămâne întreagă chiar dacă arde cu flacără.

Descrierea experimentului

Batista se înmoaie în apă, se stoarce bine, apoi se înmoaie în alcool. Când ii dăm foc, căldura degajată va fi folosită pentru uscarea batistei.

·       Focuri bengale

         In apropierea sărbătorilor de iarnă jocul strălucitor  şi multicolor al focurilor de artificii stârneşte admiraţia oricărui privitor. Astăzi o să reproduc admiraţia sărbătorilor de iarnă.

Ştiţi că ceaţa este un fenomen natural întâlnit destul de des în anumite perioade ale anului. Ea se formează datorită condensării vaporilor de apă din atmosferă. În laborator putem produce ceaţa folosind un simplu vas de sticlă.

·        Ceaţa

        Descrierea experimentului

 Sticla a avut în ea acid clorhidric iar dopul a fost introdus initial în amoniac. Cele două substanţe când s-au întâlnit au produs un fum ca ceaţa ( o substanţă nouă numită ştiinţific clorură de amoniu, iar popular - ţipirig).

7.     Concursul: „Practicum”

Vă propunem o pauză muzicală după care membrii juriului ne vor anunţa rezultatul concursanţilor. Rugăm juriul să ne spuie rezultatele.

În faţa voastră se află următaore substanţe chimice aşa ca acid sulfatic, carbonat de sodiu, clorura de bariu şi metiloranj. Însărcinarea voastră e de a pregăti soluţie gazoasă,  limonadă , soluţie lăptoasă.

8. Concursul: „Suflorul”                                             

 În acest concurs elevii trebuie să ghicescă din câteva încercări despre care substanţă merge vorba. Jucătorul care ghiceşte din prima încercare va primi 5 puncte, a doua încercare – 4 puncte şi a. m. d.

 1. În organismul uman se conţine 3g de acest element, din care aproximativ 2g în sânge.

- După răspîndire în scoarţa terestră cedează numai oxigenului, siliciului şi  aluminiului.

- Unica sursă primordială a fost meteoriţi care au căzut pe Pămînt ce îl conţineau în stare pură.

- Omul primitiv folosea unelte de muncă din acest element mii de ani în urmă î. e.n.

- În cinstea lui a fost numit veac. (Fe)

2. Acest metal e cunoscut omenirei din antichitate.                

- Conţinutul lui în apele Oceanului planetar alcătuieşte aproximativ 8 mlrd de tone.

- Cel mai mare brut al acestui metal cântărea 112 kg.

- Din acest metal se fac bijuterii, monote.

- Acest metal – simbolul Soarelui. (Au)

3. Este unul din 7 metale, cunoscute omului de demult.                     

- În limba engleză, franceză şi în alte limbi europene denumirea lui e legată de una din plantele aproape de Soare.

- Alchimiştii considerau că metalul după toate criteriile este asemănător cu aurul.

- După mobilitate şi culoarea argintie metalul a fost numit „argint viu”. Această denumire a fost propusă de filosoful grec Aristotel.

- Inspiraţia vaporilor acestui metal e periculos pentru viaţa omului. (Hg)

4. Este un important microelement. În organismul mamiferelor se conţine sub formă de compuşi organici.

- El îmbunătăţeşte metabolismul, funcţia sistemului genital, tonizează muşchii. Acţionează asupra metabolismului proteic şi lipidic.

- Formează substanţă simplă care este solidă, de culoare argintie-sură, capabilă să treacă în vapori de culoare violetă.

- Produsele alimentare bogate în acest element sunt: nucile, spanac, lapte, produse marite (peşte, varză de mare).

- Soluţia spirtoasă a substanţei simple se foloseşte pentru dezinfectarea rănilor şi înainte de operaţie chirurgială, are culoarea brună. (I2)

5. A fost al 17-lea copil în familie.

- Moştenirea lui ştiinţifică alcătuieşte peste 350 de lucrări.

- A elaborat praf de puşcă „pirocolidii” în anul 1892.

- În timpul liber se ocupa cu producerea genţilor.

- A descoperit legea periodică. (D.I. Mendeleev)

6. În evul mediu se considera unul din cele mai puternice medicamente şi era numită „dătătoare de apă”.

- Renumitul alchimist ispaniol Raimond Lulii (1493-1541) a descris câteva metode de obţinere a acestei substanţe ce e capabilă „să bucure corpul uman, să întoarcă bătrânilor tinereţea”.

- Solubilitatea ei în apă a cercetat D.I. Mendeleev.

-100% de substanţă pură e greu de separat, cea mai concentrată soluţie conţine 4% de apă.

- În secolul XI în Italia se obţinea din vin prin distilare şi condensarea ulterioară a vaporilor. (Alcool etilic)

10. Ultimul concurs se numeşte: „Duelul”

În acest concurs elevii trebuie să fie erudiţi adică să răspundă repede la mai multe întrebări.

1)Regina Şotlandiei Maria Stiuard temîndu-se de otrăvire, permanent purta cu ea piatră care simboliza duritatea şi curaj. Ce mineral iubea regina? (Diamantul)

2)Această substanţă e numită ″gaz de baltă″. (metan)

3)Care metale se pot aprinde cu apă rece? (alcaline)

4)Tipul de hidrolizare a acetilenei. (sp)

5)Element, ce cedează electroni în timpul reacţiilor chimice. (Reducător)

6)Produsul reacţiei de polimerizare a etilenei. (polietilenă)

7)Odată renumitul fizician şi chimist englez Robert boyle a intrat în laboratorul când lucrătorii turnau în sticle acidul clorhidric concentrat. Urmând după lucrul lor, savantul a pus pe margina mesei senpolia care până atunci o ţinea în mână şi deodată a observat că senpolia ş-a schimbat culoarea. De acest fenomen, Boyle a mai axperimentat şi a obţinut tot aceleaşi proprietăţi cum le numim aceste substanţe printr-un cuvînt? ( indicatori)

8)Din  timpuri străvechi cu acest scop oamenii foloseau amestec de ulei şi pemză. Mai târziu au început să folosească amestec de grăsime şi potaş sau sodă, iar acum sărurile de sodiu şi potasiu a acizilor organice. Numiţi cu ce scop oamenii folosesc aceşti compuşi. (săpun)

9)În anul 1862 chimistul suedez Alfred Nobel a început să producă în fabrică de lângă Stokgolm o substanţă. În 1864 la fabrică a avut loc o explozie, după ce nobel a găsit mod ca această substanţă să nu fie periculoasă în timpul lucrului cu ea. Numiţi substanţa. (Nitroglicerina)

10)Autorul seriei activităţii metalelor. (Beketov)

11)Substanţele, soluţiile şi topiturile cărora conduc curent electric. (electroliţi)

11)Procesul de ruinare a metalelor sub acţiunea mediului ambiant. (corozie)

12)Reacţiile, în rezultatul căror se degajă căldură. (Exotermice)

13)Fenomen, în  rezultatul căruia se schimbă starea de agragare a  substanţei. (fizic)

14)Sărurile acidului sulfatic. (sulfaţi)

15)Autorul sistemului periodic. (D. I. Mendeleev)

16)Ce gaz în aer se conţine mai mult. (Azot)

17)Capacitatea atomilor de a adiţiona electroni ai altor elemente. (electronegativitatea)

18) De ce regele persian Kir, care a trăit mai mult 2 mii de ani în urmă, în timpul campaniilor bea apă din vas de argint? (Ionii de argint au proprietăţi bactericide)

19)Terminaţi zicătorile:

Caracter de.... (Fe, Au)

Rapid ca...(Hg)

Cuvântul – Ag, iar tăcerea – Au.

20)Numiţi produsele respiraţiei şi exitantul centrului respirator. (CO2)

21)Numiţi substanţa ce se formează după furtună şi în cantităţi mari e periculoasă pentru organisme vii. (O3)

22)Care element chimic necesar pentru viaţă în sec. XVIII se imagina în formă de ostaş, deoarece era folosit pentru confecţionarea armei. (Fe)

23)Gaz ce se degajă în timpul  fotosintezei. (O2)

24)Cea mai răspîndită substanţă în natură. (H2O)

25)Cl, Br, F, I – cum se numesc aceste elemente printr – un cuvânt. (halogeni)

26)Ce indică numărul grupei? ( Numărul electronilor de valenţă în atomii elementelor)

27)Cel mai dur mineral. (diamantul)

28)Ce este calcar şi mramură? (CaCO3)

29)Gradul de oxidare maximal al sulfului? ( + 6)

30)Ce acid se conţine în suc gastric. (HCl)

31)Cum se numeşte reacţia dintre acid şi bază. (neutralizare)

32)Cum se numesc bazele solubile în apă. (alcaline)

33)Care oxid acid ia parte în fotosinteză. (CO)

34)Denumirea cărui elemen chimic coincide cu denumirea rusă a pădurii de pini? (bar)

35)Cu care element chimic a fost otrăvit Napolion. (As)

36)Continuaţi şirul: electron, neutron.... (proton)

37)Jurămîntul  participanţilor  „Jocurilor olimpice chimice”.

38)Cum se numeşte zahăr ars? (Caramel)

39)Numiţi numele omului de ştiinţă rus, care o obţinut aldehidă din acitelenă? (Kucerov)

40)Există oare pe Pământ fier chimic pur, în caz  afirmativ, care-i originea lui? (meteoritic)

41)Gaz ce întreţine arderea. (O2)

Cine va obţine frumoasa denumire de cel mai bun chimist al şcolii va obţine cadoul principal. Răspunsul la acestă întrebare vom afla-o imediat. Iar până atunci participanţii vor depune jurământul chimiştilor.

-         Jurăm de a iubi lecţiile de chimie şi întotdeauna de asistat  la ele.

-         Să cunoaştem toate 110 elemente ale sistemului periodic pe de ros.

-         Să respectăm regulele tehnicii securităţii

-         Să ţinem minte proprităţile chimice oricărei substanţe pe Pămînt

-         Să nu folosim în zădar reactivele chimice

-         Turnînd o căldare de apă în pahar cu acid, să ţinem minte că o căldare cu lichid nu încape într – un  pahar.

În timpul lucrării de control să nu ne folosim de fişe ascuţite. Jurăm!

De sinestător să scriem referate, dar nu să le luăm din internet. Jurăm!

Să ţinem minte că teoria atomo-moleculară a  formulat-o  M. V. Lomonosov iar legea periodică – D. I. Mendeleev. Jurăm!

Dacă  să o încălcăm acest jurămînt, fie ca prietenii noştri să ne impună să bem un pahar de ceai cu o linguriţă de fenoftalienă. Jurăm! Jurăm! Jurăm!

Până ce membrii juriului vor face totalurile.

     Iaca suntem la finele concursului nostru. Sfârşitul este un nou punct de plecare. Sfârşitul are un nou început.

     E sfârşitul întâlnirii noastre, dar începutul lucrului, noilor căutări, începutul noilor întreceri, noilor dobânde şi biruinţi!

Propun să terminăm întâlnirea noastră cu cântecul chimiştilor.

Deci să vedem cine sunt învingătorii!

Sunteţi cu adevărat chimişti. Vă dorim ca viaţa în ţara chimiei să nu vă fie foarte cu obstacole.

Până la noi întâlniri!